Dacă primesc ,dau

Ştiu…probabil (sigur) nu-s corectă din punctul de vedere a unora,însă cine mă tratează şi îmi vorbeşte cu respect ,îl servesc cu drag.
La slujba mea întâlnesc tot felul de oameni dintre care ciudaţi,nerespectuoşi,nesimţiţi,încuiaţi,paraleli cu bunul simţ.De tot felul.
În mod normal agentul comercial,agentul de vânzări,cel care vinde,etc trebuie să fie smerit şi cu ochii plecaţi în faţa clientului,nu?Ca să revină nea clientul.Şi nu e chiar aşa rău…adică…dacă îl tratezi bine revine,dacă nu..poate nu mai vine.
Oricum nimeni nu face favoruri gratis nimănui.Tu,client vii şi îmi laşi o sumă de bani deci îmi faci un favor pentru că ai cumpărat de la mine,iar eu la rândul meu ca firmă îţi fac un favor că am acea marfă şi am apărut pe piaţă.E un schimb,marfă contra monedă.Nu înţeleg de ce trebuie pupat în fund clientul.E clar că nu-mi laşi banii ăia de pomană,nu?Îţi dau marfă în schimb.Te respect că îmi eşti client şi cumperi de la mine,dar vreau acelaşi respect .
Militez pentru ideea că dacă nu primesc respect refuz să servesc un client indiferent de câţi de mulţi bani avea de gând să-i cheltuie la mine.Vreau să avem dreptul să alegem acei clienţi !!!

Murăturile-s de vină !

Nu ştiu ce se întâmplă la voi în bloc,dar la mine zici că a intrat dracu’-n el.
Păi cum adică? Pe ţeava de apă caldă curge apă rece sau rămâi cu şamponul în cap (cum era să rămân în seara asta),căldură iarna nu prea ştiu ce-i aia,manelistul maneliştilor+grasul blocului şi al cartierului stă perete-n perete cu mine,o altă nebună tot perete-n perete cu mine, spală la maşină în fiecare zi ….şi etc.
Problema cea mai „dă porc ” este că s-a trecut la atacul cu murături. Da da….
Se aruncă murăturile rămase de peste iarnă (acu că-i primăvară) în veceu :)))
E comic tare ,nu?
E şi mai comic să vezi un afiş în scara blocului cu menţiunea „sunteţi nişte porci ăia care daţi cu murătura în veceu”. Da da….s-a făcut şi treaba asta.
Na poftim.Eu încă râd :))

Din cauza lui datorită

Propun să se facă un apel la populaţie,un comunicat de presă….orice ,numai să se înveţe (aproape) toată lumea când se foloseşte „datorită”. De la intelectuali aveam marea pretenţie să-l folosească pe „datorită” într-o sintagmă pozitivă,nu negativă.
Cum ar fi să spui : „datorită traficului nebun din oraş e posibil ca şoferul să frâneze brusc” .Sau…. „datorită unui accident e posibil să nu mai poţi să tragi cu sapa”. Nu prea se pupă,nu?
Îl mai foloseşti pe datorită în propoziţii negative doar dacă vrei să fii ironic,nicidecum într-o chestie serioasă.
Am auzit astfel de combinaţii de mi-a venit rău.La propriu !!!

Hai pa !

Bine ai venit acasă

 (….un fel de continuare)
Plouă.
Plouă leneş ca de primăvară.
Plouă cu dor de lenevit la căldură.
Pluteşte miros de iarbă verde şi flori proaspăt culese.
Miroase a tinereţe,a fericire .Ştiu sigur asta,că doar am deschis fereastra,am tras adânc o gură de aer proaspăt şi acum am închis-o.

Am auzit uşa când ai închis-o,bocancii tăi cum au presat lemnul tare şi neted,iar cheile cum au scos un sunet fin când au fost aşezate pe mobilă.Zgomotele astea le aştept de-o veşnicie.
Eu te aştept în camera noastră.Camera noastră cu ferestre mari unde a bătut ploaia toată ziua.Camera noastră cu draperii lungi şi covor pufos.
Te aştept lângă fereastră cu ochii mai verzi ca niciodată,cu acelaşi păr nepieptănat,cu aceeaşi piele albă,cu unghiile vişinii şi îmbrăcată în cămaşa ta.Îţi şterg fruntea  de apă,îţi mângâi pleoapele obosite,îţi admir cutele ochiului,îţi strâng mâna dreaptă şi abia apoi îţi sărut buzele.
Te simt cald,cu buzele fierbinţi ca de obicei,cu răbdarea ta imensă.
Te simt al meu.
Bine ai venit acasă!