Viața ca o carte

Recunosc, mi-ar plăcea ca viața mea să fie ca o carte. Să pot să-i aflu finalul înainte să-l trăiesc.

Să știu cum voi fi peste câțiva ani: o să am multe riduri, o să fiu bolnavă de vreo boală incurabilă? O să fiu o bunică blândă, o soacră de gașcă? O să mai pot conduce mașina sau voi avea probleme de vedere?

O să călătoresc mai mult decât acum? O să fiu slabă totdeauna? O să-mi placă în continuare rock-ul? O să-mi practic meseria fără probleme? O să mă mai iubească soțul ca acum? O să-l mai iubesc?

Uneori e atât de frustrant să trăiești fără să știi ce se va întâmpla peste câțiva ani. Ar fi de folos, câteodată, să poți să fii prevenit asupra unor pericole. Să fii avertizat când ești pe marginea prăpastiei. Să știi ce gândesc celelalte „personajele” despre tine și să le dai replica aia bună chiar înainte de final.

Cum ar fi?

Câți dintre voi ar vrea să-și afle finalul cărții sale înainte de a-l trăi?

Câți dintre noi am vrea să știm de dinainte ce greșeli vom face?

Ar mai avea farmec viața în continuare? Ai mai vrea să mai „citești” din ea?

Propria ta viață și carte este cea pe care ți-o faci și scrii tu. În care faci propriile greșeli, propriile alegeri. Îți asumi, le corectezi și mergi mai departe.

Viața e un drum, nu o destinație. Spunea cineva.

Am auzit mulți cititori de carte spunând că le-au plăcut cartea dar i-a dezamăgit finalul. Da! Fiecare parcurge același drum dar finalul e diferit pentru fiecare. Pe unii îi mulțumește finalul ăsta, pe alții nu.

Importantă e călătoria, ce întâlnești pe drum și cu cine. Cine îți spune o vorbă bună, cine te acuză pe nedrept, cine vrea să îți fie prieten necondiționat, cine te place și cine nu. Important este să cerni, să rămână ce-i bun din viață, și să arunci pleava.

Dacă ai fi o carte…ai vrea să știi finalul înainte să-l trăiești?

Axis Libri

 

catalina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *