Dreptul la vacanță cu Christian Tour

Îmi amintesc cu drag de toate vacanțele petrecute la bunici, la sat. Vacanțele noastre dragi, mult așteptate, vacanțe ce veneau cu „trenul din Franța”.

Amintiri frumoase ce continuă să fie prezente în mintea și sufletul meu chiar și acum.

Când eram eu mică, părinții mei nu dețineau autoturism, iar de cele mai multe ori plecam la bunici cu trenul. Ce călătorie, ce drum, ce spectacol de emoții.

De ce emoții? Pentru că, de fapt, marea aventură începea mai de dinainte, cu pregătirile de drum, cu trezitul, cu ajunsul la gară, cu luatul de la gară.

Vacanța nu putea începe fără aceste lucruri. Vacanța nu are farmec fără pregătiri, fără emoția planificării, fără emoția drumului. Apoi vacanța poate începe!

Am primit o provocare: să-mi amintesc de prima mea vacanță. (e drept, nu mă voi referi la acea vacanță școlărească, ci la ACEA vacanță, la prima și la cea specială.)

Marea mea pasiune pentru vacanțe este muntele. Cu toate că am început să agreez și marea și locurile însorite, pentru mine nu există vacanță fără munte. Așa că, nu știu cum se face că prima mea vacanță în adevăratul sens al cuvântului a fost la munte.

Un cocktail de emoții pozitive, fericire, exuberanță și nerăbdare. Doar eram alături de El, cel ce urma să-mi fie soț, iar eu lui, soție.

Dreptul la vacanță ni s-a potrivit destul de bine. Am simțit amândoi că o vacanță ar fi fost ceea ce trebuia și ceea ce ne lipsea. Muncisem mult, din greu, strânsesem ban pe ban și ne-am făcut un cadou, așa, pur și simplu, fără un motiv anume. Era chiar la sfârșit de februarie, deci nu exista un motiv serios de plecat.

Dar cui îi păsa? Eram tineri și neliniștiți, și mai ales nu aveam copii. Puteam pleca oricând, oricum, oriunde.

Și am plecat la munte, unde am avut parte de o vreme superbă. De parcă cineva ne iubea și își propuse să ne facă zilele și mai frumoase. Răsăreau ghioceii, cu ale lor căpșoare albe, să ne ureze „bun venit.” Soarele ne râdea și era încântat de prezența noastră. Lume puțină, dar politicoasă.

Așa că, pentru mine, Bușteni rămâne un loc special. Un loc plin de emoție, de frumos, de cald, de iubire și frumusețe. Pe lângă priveliștea de la mama natură, acest loc rămâne pentru mine un orășel de munte deosebit, special, la care mă întorc de fiecare dată cu aceeași emoție. Are ceva, un farmec ce mă face să cred că n-am văzut niciodată acest orășel, deși am fost de multe ori.

Pentru cine nu a fost la Bușteni, vă recomand să mergeți. Puteți vedea vestitul Castel Peleș și Pelișor, Castelul Cantacuzino, ce are o grădină imensă, terasă, leagăne. Puteți urca până la Cascada Urlătoarea și Gura Diham, puteți urca la Babele cu telecabina.

Castelul Peleș
Castelul Cantacuzino

Știu și eu, și voi toți ce efect poate avea asupra noastră o astfel de evadare. Cum în vacanță zâmbim mereu, cum suntem mereu bine-dispuși și dornici de aventură.

E drept! Vacanțele au aceste efecte asupra noastră. Când e vorba de umblat și cățărat pe munte, uităm de durere de picioare, de foame și ne piere cheful de stat pe facebook. Ok, foamea nu ne trece 🙂

Acestea fiind spuse, doresc să vă atrag atenția că  vacanța în România poate fi specială dacă alegi să-ți petreci vacanța cu Christian Tour.

De ce?

Pentru că Christian Tour susține dreptul la vacanță.

Pentru că….

De aproape 22 de ani, Christian Tour creează câte un drum spre fiecare vis și, în acest timp, peste 1 milion și jumătate de români s-au bucurat de vacanțe perfecte.

Sunt curioasă…care este destinația vostră preferată pentru vacanță?

 

 

Acest articol a fost scris pentru competiția Spring SuperBlog 2019.

 

catalina

3 comentarii la „Dreptul la vacanță cu Christian Tour”

  1. eu chiar nu sunt genul foarte activ, ci mai degraba sedentar si, cu toate astea, vacantele si mersul mult pe jos prin orase noi chiar imi plac. Prin urmare, militez si eu pentru dreptul meu la vacanta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *