Visez, deci exist!

Imagine de Free-Photos de la Pixabay

De ce visez, la ce visez?

Visez. Pentru că este singura modalitate să ating cerul și stelele cu al lor praf.

Visez ca să supraviețuiesc, ca să nu mor; ca să mă amăgesc, să prelungesc momentele frumoase.

Visez că sunt într-o lume mai bună și că suntem mai buni, pe toate planurile.

Visez că pot face multe cu puțin, că pot să schimb ceva în lume, că pot arăta și altă față a situației.

Visez, ca să mă amăgesc singură decât să mă amăgească alții.

Visez…pentru că altfel…n-aș mai putea să înghit mâncarea, n-aș mai putea să respir, n-aș mai putea să mă trezesc din somn. Aș fi un om ambulant, cu picioarele moi ca o floare vestejită; cu mâini de gheață, cu sufletul tare și rece.

Aș fi un om fără cap, care ar umbla confuz prin noapte. N-aș avea culoare, formă, gust, miros, sens.

Aș fi…ce sunt unii oameni astăzi. Aș fi ce nu și-ar dori nimeni să fie.

Tu de ce visezi?

 

 

catalina

2 Replies to “Visez, deci exist!”

  1. Valeria Chertes says:

    Eu visez foarte rar și numai atunci când am ceva probleme.

  2. Putem visa și cu ochii deschiși!

Lasă un răspuns