Parfum de weekend

Într-adevăr, weekendul are ceva aparte, un parfum seducător.
Așa mi s-a părut mereu.
Parcă ești pe altă lume atunci când ești în weekend.
Parcă și lumea din jur e altfel când e weekend.
Plutește în aer o melancolie molipsitoare, bolnăvicioasă, apăsătoare, mai ales dacă e o toamnă ruginie și târzie.
De altfel, în anotimp cald, weekendul este fastuos, epic, de ținut minte. Cel puțin așa am auzit. Că de weekend liber si memorabil nu am mai auzit de la ultima vacanță la mare din iulie, anul ăsta.
Reinterpretare a weekendului, in stil personal cu recuzita din dotare, umilă de altfel. Două puncte:

  • Alarmă la 06:10,snooz până la 06:50.Mereu fac la fel. 
  • Cafea proastă și ieftină la pahar mare, lapte și mult zahăr 
  • Șosea liberă, plecat de la semafor cu scârțâituri de roți
  • „baby you can give it to me” de lui Mariah Carey, la radio. 
  • Ora 15 și nimic de mâncare propriu zis, în afară de covrigi și brioșe 
  • Cer innorat și groaznic de cald în biroul de muncă 
  • Da, am uitat să precizez că e weekend muncitoresc
  • E ok să folosesc aerul condiționat în septembrie? 

Poveste…mobilă

În urmă cu două zile.Zi de muncă terminată cu succes nebun.Urcat în mijloc de transport în comun.Plătesc şoferului şi ocup jumate de loc.Donşoara de lângă mine vorbeşte la telefon,doamna din faţa mea vorbeşte la telefon.
Trece un minut sau două minute sau poate mai multe …şi se apucă de vorbit la telefon şi şoferul.
Trece un minut sau două minute sau poate mai multe…şi o doamnă care trebuia să coboare la o anumită staţie vorbeşte şi ea la telefon.
Mai trece un minut (că până acasă e drum lung)…trece pe lângă noi o maşină,apoi încă una…apoi un tramvai..iar vatmaniţa,tanti care conduce tramvaiul, vorbeşte şi ea la telefon.
O ce seară minunată !

În aşteptare

Un hol.Pătrat şi răcoros.Lumea aşteaptă.De parcă ar aştepta verdictul unui proces greu şi istovitor,rezultatul unui examen greu al vieţii.Cu feţele lungi,unii de durere,alţii de plictiseală şi stres,se uită în gol,uneori inspectând anticamera.Care…încearcă pe cât posibil s-o imite pe cea originală,clasică.Nu pot să zic că era neprimitoare.Ba da,era/este.Încerca pe cât posibil să alunge monotonia şi teama cu o floare într-un ghiveci ,care presimt că erau plastice amândouă.Câteva reviste de modă pentru doamnele interesate,o carte de Nadia Comăneci (am răsfoit-o şi eu câteva minuţele),apă,scaune colorate etc.Nimic deosebit,nimic ieşit din comun.Dar nu m-a dat pe spate;şi nici nu aş fi vrut să mă dea pe spate.
Şi …ştii cum ar fi interesant un experiment?Te leagă cineva la ochi,te duce într-o cameră/o sală de aşteptare ,unde se desfăşoară activităţi cu publicul.Stai preţ de câteva minute.Poate 2-3 minute.Nu mai mult.Din discuţiile oamenilor îţi dai seama unde te afli.Dacă vorbesc despre dinţi,te afli la stomatolog,dacă vorbesc de nişte acte,au acte în mână,sunt la notar….etc.Astea se numesc preocupări/probleme/interese  comune.Şi chestiile astea îi instigă pe oameni la discuţii.

Aaaa….şi ziceam ceva de aşteptare,nu?Păi da,sunt şi eu în aşteptare.

Anti-panică ?

Vin anumite momente în viaţa omului când panica face regula.
Da,panica te face să crezi că parcă ai mai multă treabă în casă,să ţi să facă chef de mers pe jos mult mai mult decât de obicei,cafeaua e mai gustoasă şi parcă ai bea mai multă pe un timp mai îndelungat,găseşti tot felul de lucruri interesante pe internet,ai chef de vorbă,de făcut curăţenie,de orice în afară de….ce trebuie să faci de fapt.
Aşa mă recunosc când sunt panicată.De exemplu zilele astea.Când mă cuprindea panica,mă simţeam că sunt închisă într-un spaţiu fără ieşire,că nu-i găsesc capătul,luminiţa.Îmi căutam permanent de făcut diverse chestii mărunte ca să mă distragă de la ce ceea ce trebuia să mă gândesc de fapt.
  Acum…a trecut şi sentimentul de panică.Îmi voi aminti peste ceva timp cum mi-am petrecut utimele clipe dinaintea unui eveniment important.Voi savura momentul indiferent că va fi victorie sau un mic eşec.Merită savurat momentul ca să simt mai intens gustul rezultatului.
Un remediu bun anti-panică este să mă gândesc că „eu pot”, „sunt în stare” .
Un remediu bun anti-panică este mă gândesc că lumea nu se sfârşeşte aici cu un mic eşec.
Mâine…mai vedem mâine.

La modă

Ştii ce n-am înţeles eu niciodată? De ce oamenii îşi personalizează numărul de la maşină.
Adică…ziua de naştere,o aniversare a…,etc,iniţialele numelui….
Te verifică cineva la treaba asta? Te încălzeşte cu ceva treaba asta?
Sau…interesează pe cineva cum te numeşti şi trebuie să-ţi pui numele pe maşină??? Serios?
E snobism ăsta ?

De ce ţi-e frică nu scapi

Sunt genul de persoană care nu poate să trişeze.
Copiatul la examen/lucrare intră în aceeşi categorie.
Pe lângă faptul că e o chestiune de moral,nu pot să copiez.
Prima dată când am copiat eram prin a 7-a şi am copiat la…religie. Ştiu ,e aiurea.Toţi ne imaginăm nişte profi de religie drăguţi,care vorbesc calm.Ete nu chiar.Eu am avut un drac de profesoară care ne dădea lucrări pe bune şi ne asculta la sânge.
Întotdeauna am încercat să învăţ câte ceva ca să nu mă duc degeaba la vreo verificare.Prin liceu am avut tentative dar renunţam pentru că aveam colega mai cu sânge-n coaie.
La facultate am dat-o-n bară.Ultima oară când am copiat sau am încercat ,m-a prins profa !!
Ştiam că nu-s făcută pentru a copia dar am zis să încerc,să scriu şi eu nişte amărâte de 2 fraze.
Mi-a luat fiţuica,mi-a semnat-o şi…mi-a zis „sper că ştii la restul”. Evident că ştiu tanti;oricum de pe fiţuica aia n-am scris decât 2 fraze pentru că restul nu au căzut pe subiectele date de matale.
Acum aştept nota 😀

Asimetrie

Întotdeauna vom fugi de lucrurile ce ne-au urmărit cândva.Vom fugi de lucrurile care ne-au stresat viaţa,ne-au pus la zid,ne-au încurcat aţele.
Ca şi cum un sfert din viaţa ta ai mâncat ,cu o foarte mare regularitate ,catofi sau orice altceva.În momentul în care ai intrat într-un alt sfert din viaţa ta,îţi doreşti să dispară de pe faţa Pământului tot ce conţine cartof.
Cu toate că el e bun şi sănătos.
Sau dacă ai avut un tată care intrase în patima băuturii.Cândva ,peste ani,e posibil ca băutura să îţi provoace greaţă.
Sau dacă unul din părinţii tăi au un obicei prost pe care efectiv îl dispreţuieşti,te vei ţine cu siguranţă să nu-l adopţi şi tu  mai târziu.
Până la urmă…unele lucruri se întâmpă cu un scop….sau mai multe !