Pensionari în trafic (partea a2-a)

Din categoria „cine n-are tramvai sau autobuz să-şi cumpere”

Am o prietenă studentă la Medicină care a paţit-o şi ea cu pensionari în autobuz.
Având un orar foarte încărcat la facultate a găsit un job care îi permite să lucreze după orarul de la facultate.Adică în unele zile stă la facultate 3 ore ,la muncă încă 3 apoi ,iar alte 3 la facultate …şi tot aşa.În aceste zile de coşmar circulă şi ea cu faimosul 11.Şi mi-a povestit…
După o futere de timp,de călărit autobuzele ,s-a găsit un moş (pardon) să o dea la o parte ca să stea el pe scaunul ei.Ei nu zău !Dar tu ştii măi deşteptule că eu de dimineaţa am plecat la facultate,fug apoi la muncă (pentru că ,dacă nu ştiai pensie primeşti şi din salariul meu de 2 lei),sunt obosită,îmi este frig şi nu am timp să mănânc şi acum tu vrei să-ţi dau locul?Pula că nu ţi-l dau.Aaa şi…am abonament.Lasă-mă-n pace.Pa!
Mă la faza asta a avut şi ea dreptate.O văzusem în ziua aia,arăta ca un zombie,era obosită şi nervoasă.Aaa şi am uitat să spun că face şi naveta.
Aşa că …haideţi domnilor pensionari să nu mai fiţi aşa comozi şi mai gândiţi-vă şi la ceilalţi.Chiar dacă suntem tineri mai avem şi noi probleme şi noi suntem bolnavi uneori.
Aaa şi fără căcaturi de genul „pe vremea mea…” şi voi eraţi la fel pe vremea voastră.Săru-mana 🙂

Pensionari in trafic (partea 1)

Din categoria „cine n-are tramvai sau autobuz să-şi cumpere”

Am auzit zilele astea la radio/TV că se discută (sau deja s-a aprobat )să se scoată gratuităţile pe mijloacele de transport pentru pensionari.Dacă se referă la cel din interiorul oraşului eu aş fi tare bucuroasă.Nu vreau să fiu rea,afurisită (sau oricare cuvânt de „dulce”),eu sunt pacifistă,dar s-ar mai elibera autobuzele şi nu s-ar mai supranumi „autobuzul moşilor”.
Nu ştiu cum e în alte oraşe dar în Galaţi,tramvaiele(adică traseul 39),autobuzul 11 care duce către piaţa centrală e plin de moşi care n-au ce face acasă şi se plimbă non-stop şi pe deasupra şi gratis !
Nu mai spun că mai au şi pretenţia să-şi ţină fundurile pe scaun pe care l-a vânat de când a urcat.Acum nu zic să nu stea jos că deh sunt bătrâni dar totuşi…au un stil.Îmi vine să-i dau pe toţi cap în cap până se satură de autobuz.
Astă vară când erau 40 de grade ei se plimbau cu tramvaiul ,unde era o căldură infernala şi mirosea a de toate.Seara pâna pe la vreo 10 ,ei încă mai erau prin tramvaie.Acum că e mai frig la fel.Şi se mai plâng că-s bolnavi.
Şi acum ca să ma enervez până la capăt să-ţi povestesc o întamplare cu babe în tramvai.
¤Fusese o zi luungă de muncă,de stat în picioare vreo 10 ore.Făcusem inventarul,adică trebuia să numărăm toate căcaturile care erau spre vânzare.Era o zi al dracu de călduroasă,noi nu aveam aer condiţionat şi nici ventilator.Eram murdară,îmi era foame,sete,mă durea capul.Am plecat să aştept tramvaiul care a venit cu întârziere de 30 de minute !!!!Pe lângă toate astea eram obosită şi nervoasă pentru că bineînţeles nu aveam unde să stau.Tramvaiul era plin de babe care la ora 21:30 veneau de la biserică !!! Cu lumânări aprinse!!!În tramvai!!!Unde erau 50 de grade!!!Şi mai şi trăncăneau despre telenovele şi ce visuri erotice au avut noaptea!!!Şi atunci îî mulţumeşti celui ce a inventat căştile 🙂

Va urma.

Tablou trist

In calatoriile mele cu tramvaiul intalneam in fiecare zi parca aceeasi oameni.Din toata aglomeratia se gaseste mereu cate un batran suparat cu fata acra zicand parca :”eu unde stau?” ;cate o batrana cocheta cu ruj rosu pe buze si o plasa mai mult goala;pustanii care vorbesc tare si rontaie chipsuri;un libidinos care analizeaza pe toata lumea;un slabanog cu sprincenele groase,cu uitatura in gol,sunandu-i incontinuu telefonul;maimutele care au pantalonii cu talie excesiv de joasa ,covrigi impletiti la urechi,cu ochii ingropati in farduri si mai nou cu oja neagra(ca sa ascunda ce au pe sub unghie,nu ca le-ar place negrul);mama a carei copil plange ca vrea sa stea pe alta banca si desigur nelipsitii iubitori de manele care tin mortis sa-mi impartaseasca gusturile lor in materie de muzica(nu, multumesc).
Cobor….dau peste turme de adolescenti cu testosteron in exces(si nu era dimineata),cu glume de 2 lei si rasete de oligofreni.Nu-i analizez prea mult si trec mai departe.Abia astept sa ajung ….si stiu ca undeva pe un colt e baiatul ala dragut care imi zambeste mereu ,chiar daca nu ne cunoastem.Si ii zambesc si eu…macar de mi-ar ajunge pana ajung acasa ,in coltul meu.
Ajunsa la destinatie dau peste alte cosmaruri parca mai negre decat cele precedente.Oameni care nu reusesc sa lege 2 cuvinte fara sa se balbaie,oameni care put,oameni nervosi si grabiti,voci ragusite care imi irita creierul,laude idioate,explicatii necerute de mine,intrebari „capcana”,caini imperechiati,gunoi aruncat la intamplare,tipete si injuraturi.
Si am dureri de cap…cutite imi strapung capul,devenind greu…si simt cum durerea imi pulseaza cu mare intensitate facandu-mi parca in ciuda.
Iar…tabloul asta este zugravit cu mare talent de marlanie,lipsa de interes a oamenilor de a evolua,de a se autoeduca,de societate in general.
Bai…ma calca pe nervi tabloul asta.Am sa-i dau foc.