Colecționarul de obiecte pierdute-mini recenzie

Colecționarul de obiecte pierdute-un roman scris de Ruth Hogan, apărut la noi prin Editura Rao.

Colecționarul de obiecte pierdute
Colecționarul de obiecte pierdute

Sunt o norocoasă, vă zic. Editura Rao mi-a/ne-a trimis trei cărți cu ocazia întâlnirii blogerițelor din Galați-Brăila, cărți de dragoste.

Colecționarul de obiecte pierdute este prima carte citită din toate cărțile noi din biblioteca mea, și prima carte pe care am citit-o de când cu statul în casă. Și n-o să mint, dar m-a atras titlul, m-a intrigat chiar,  coperta deosebită, romantică, și faptul că acțiunea se petrece în Anglia. Eu ador stilul englezesc cu tot cu accentul lor, cu farmecul Londrei, casele lor deosebite.

Așa că, pe mine, Rao m-a citit, m-a nimerit bine. N-am mai citit de mult o carte de dragoste.

A trecut ceva timp de la ultima carte de dragoste citită, chiar fac eforturi să-mi amintesc, noroc cu goodreads, iar ultima carte citită de dinainte de cartea la care fac referire a fost a lui Exarhu. Vă dați seama cât de înfometată de citit am fost?  Aveam nevoie de o astfel de carte.

Pe scurt, despre Colecționarul de obiecte pierdute

Antony este un scriitor trecut de prima tinerețe care colecționează obiecte pierdute. Dar nu le colecționează așa, oarecum, ci mai mult pentru faptul că, și el, la rândul său a pierdut, cândva, un obiect foarte important pentru el. Cumva vrea să se ierte pentru asta, vrea să le ofere o a doua șansă acestor obiecte.

Face din lucrul acesta o pasiune, o obsesie. Toate obiectele pierdute pe care le găsește sunt etichetate și păstrate cu mare sfințenie în biroul său, unde nimeni nu are acees. Poate părea banal, dar fiecare lucru piedut devine o poveste, mai mult sau mai puțin tristă sau chiar tragică.

Păcat că nu poate înapoia aceste lucruri oamenilor cărora le-au aparținut. Păcat că el nu-și poate găsi obiectul său pe care l-a pierdut. Nu poate duce mai departe misiunea, însă ajutoarea sa, Laura sigur poate. După moartea sa o însărcinează pe acesta să ducă mai departe acest…hobby, această misiune.

 

Trandafiri și ceai

Dacă nu îți plac trandafirii și ceaiul, după ce vei citi această carte vei avea două opțiuni: vei iubi trandafirii și ceaiul, sau le vei urâ. Pentru că vorbim despre englezi, o grădină de trandafiri și o ceașcă de ceai este ceva obligatoriu. Poate la un moment dat, autoarea exagerează cu acest ceai, dar cred că englezii chiar beau foarte mult ceai.

În continuare, Laura va prelua misiunea de a înapoia obiectele pierdute și găsite, mai mult dezvoltă și ea această mică/mare obesie, chiar este ajutată de doi prieteni. Face o adevărată rețea, le află poveștile, se regăsește în ele pe alocuri.

Cum rămâne cu dragostea?

Are și dragoste sinceră și dragoste oarbă și nebună, are și dragoste neîmplinită.

Are și umor și glumițe. Este despre dragoste, prietenie, trecut și prezent. O carte frumoasă!!

Se citește ușurel, are 272 de pagini, nu e nici chiar o lectură de-o zi, dar dacă te prinde nu o mai lași din mână.

După ce o citești rămâi cu un gust plăcut, și te face să te întrebi despre legătura dintre tine și lucrurile tale.

catalina

One Reply to “Colecționarul de obiecte pierdute-mini recenzie”

  1. Valeria Chertes says:

    Mi se pare o carte drăguță ,mulțumim pentru recenzie.

Lasă un răspuns