Paștele copilăriei

Știu că peste tot se vorbește despre „Paștele copilăriei”, că sărbătorile nu mai sunt cum erau odată, că și-au pierdut din farmec.

Așa se simte, și eu cred uneori că așa este.

Lumea se schimbă, la fel și obiceiurile și preferințele oamenilor se schimbă; modul de percepere al lucrurilor, a vieții, în general.

Deși acum nu mai am parte de același Paște, îmi amintesc cu nostalgie și drag de sărbătoarea aceasta, pe care o sărbătoream aproape în fiecare an în același loc: la bunici. Continuă lectura „Paștele copilăriei”

Primăvara începe cu tine și cu un iMărțișor

Imagini apocaliptice ce s-au turnat azi în oraș, de Bacovia ar fi fost invidios.

Cerul cu al său cenușiu, țurțurii ce pusese stăpânire pe orice obiect, copacii dezolați și goi, crivățul ce sufla amenințător prin orice ungher…vă spun sigur că Bacovia ar fi scris cel puțin un volum de poezii, inspirat de „frumusețea” și peisajul din oraș.

Slavă sfântului ghips că m-a ocolit, nu mi-a făcut farmece, nu m-a deocheat, nu m-a incantat, nu m-a strigat și mi-am văzut liniștită de drum și de treburi, nu mi-am rupt niciun oscior și am ajuns teafără și înjurând (în gând, normal) poleiul și pe mama lui.

E adevărat, doar o imagine cu mine în tricou și ochelarii de soare pe nas m-au salvat de la pierirea sufletului și a membrelor superioare și inferioare. Continuă lectura „Primăvara începe cu tine și cu un iMărțișor”