Sadie-recenzie

O carte care m-a durut pe alocuri. Un thriller care te pune pe gânduri și te face să deschizi ochii mai bine atunci când vine vorba de persoane necunoscute.

Cartea se anunță încă de la început destul de dureroasă. Dureroasă pentru cei care au suflet, care sunt empatici și care se pot pune destul de ușor în pielea unor persoane, personaje.

O fată decide să plece pe urmele unui bărbat care i-a făcut mult rău. Această fată este Sadie, o fată care nu apucă să-și trăiască viața, nu suficient de mult.

Ar fi simplu să vă dezvălui ce se întâmplă între personaje, de ce Sadie decide să plece singură în căutarea unui bărbat periculos, de ce nu cere ajutor, dar nu vreau să vă stric surpriza, în cazul în care vreți să o citiți.

O carte care m-a durut pe alocuri. Un thriller care te pune pe gânduri și te face să deschizi ochii mai bine atunci când vine vorba de persoane necunoscute.

„Sadie” este despre iubire, sacrificiu, răzbunare, durere, secrete.

Deși Sadie este încercată de viață și multe lucruri i se întâmplă, scriitorul ține morțiș să o pună pe fata aceasta în rolul de eroină, cea care luptă pentru dreptate, deși în final, alege o cale mai ușoară, dar nu neapărat legală. Sora sa, Mattie este ucisă, așa că putem înțelege de ce va alege să comită tot felul de infracțiuni:caută liniștea, răzbunarea, potolirea unei vini destul de apăsătoare.

În afară de un briceag, o mașină, un rucsac cu lucruri personale, o bănuială și o sete de răzbunare, nu are nimic în avantajul ei.

Spune-i tu unei persoane ce tocmai îi moare cineva la care a ținut mai mult decât la propria viață, că ucigașul nu este de găsit! Spune-i cuiva care tocmai își pierde singura persoană pe care a iubit-o, să-și continue viața!

Aș fi vrut s-o îmbrățișez pe Sadie, să-i spun că e o fată de toată isprava, curajoasă și puternică. Și că nu e vina ei.